Schimb de experiență în Islanda 26-30 iunie 2017

ADI ZMO - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea, în calitate de partener, implementează, în intervalul mai – septembrie 2017, proiectul “Dezvoltarea potențialului geotermal în județele Ilfov și Bihor”, finanțat prin Programul RO 05 Eficiență Energetică - Fondul pentru Relații Bilaterale, derulat prin Granturile SEE 2009 - 2014.

Structura partenerială a proiectului este formată din Consiliul Judeţean Ilfov, în calitate de Promotor de proiect, ISOR Iceland GeoSurvey (Institutul de Studii și Cercetări Geologice), partenerul din Islanda și ADI ZMO - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea, în calitate de partener român.

Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de conștientizare a factorilor decizionali din județele Ilfov și Bihor, în domeniul eficienței energetice, prin utilizarea sustenabilă a resurselor geotermale disponibile la nivelul celor județe și adaptarea unor exemple de bună practică și a unor soluții tehnice din Islanda, pentru aplicabilitate în contextul metropolitan.

La nivelul județului Bihor, acest proiect vizează astfel Etapa I din Strategia de Dezvoltare Geotermală a ZMO, incluzând 8 dintre cele 12 UAT-uri membre ale ZMO, respectiv Oradea, Borș, Girișu de Criș, Nojorid, Oșorhei, Sînmartin, Sîntandrei și Toboliu.

Valoarea totală a proiectului este de 286.735,00 lei, din care valoarea alocată prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-2014 (Granturile SEE) este 243.724,75 lei (85%), iar cofinanțarea de la Bugetul de Stat este de 43.010,25 lei (15%).

Activitățile proiectului prevăd organizarea a trei vizite de lucru, două în România - în județele Ilfov și Bihor și una în Islanda, pentru schimb de experiență în vederea dobândirii de bune practici în domeniul exploatării resurselor geotermale. Astfel, în perioada 26 - 30 iunie 2017 a avut loc deplasarea în Islanda a unei echipe de 15 reprezentanți, din partea Promotorului de proiect, Consiliul Județean Ilfov și a partenerului de proiect ADI ZMO:

1. Tănase Ionuţ Emil – Consilier, Consiliul Judeţean Ilfov
2. Drăghici Rozeta – Psiholog, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan
3. Ion Marian - Administrator public, Primăria Comunei Tunari
4. Ghiulea Gheorghe Florian - Viceprimar, Primăria Comunei Gruiu
5. Bratu Diana – Director General, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
6. Mălan Mircea – Viceprimar al Municipiului Oradea
7. Batori Geza – Primarul Comunei Borș
8. Pașca Ioan – Primarul Comunei Girișu de Criș
9. Baba Petru Teodor - Primarul Comunei Nojorid
10. Gligor Ioan – Viceprimar al Comunei Oșorhei
11. Anta Ciprian - Administrator public, Comuna Sînmartin
12. Achim Daniela - Consilier Local, Comuna Sîntandrei
13. Maier Pavel - Primarul Comunei Toboliu
14. Foghiș Adrian George - Director general, ADIZMO
15. Stoica Lorena - Manager de proiect, ADIZMO


Activitățile derulate au inclus:

1. Vizitarea companiei Reykjavik Energy
Reykjavik Energy este compania de utilități publice a Zonei Metropolitane Reykjavik, ce deservește o populație de 216,940 locuitori și furnizează electricitate, apă geotermală pentru încălzire, apă rece pentru consum și stingerea incendiilor, servicii de canalizare și conexiuni pentru internet cu fibră optică. Zona de servicii se extinde la 20 de municipalități, acoperind 67% din populația islandeză. Principalul proprietar al Reykjavík Energy este orașul Reykjavík. Reykjavik Energy înglobează trei companii, Veitur Utilities, compania care furnizează apă caldă pentru încălzire și apa potabilă, Reykjavík Fiber Network - compania de furnizare a serviciilor de internet și ON Power - compania de producere a energiei electrice care operează trei centrale, două centrale geotermale Nesjavellir și Hellisheidi, respectiv o centrală hidroelectrică Andakilsarvirkjun. Reykjavik Energy asigură la nivel național serviciile de încălzire pentru 70% din populație, electricitate pentru 58% și apă caldă pentru 55 %.

În cadrul vizitei companiei Reykjavik Energy, a fost susținută o prezentare a companiei de către domnul Einar Gunnlaugsson, geolog șef în cadrul companiei, a fost prezentat centrul de control/comandă al centralelor și stațiilor geotermale operate din sediul Reykjavik Energy, precum și stația de pompare apă geotermală pentru încălzire din centrul orașului Reykjavik.

Apa geotermală este pompată din sondele de producție (8 sonde aflate în centrul Reykjavik, în perioada de vară se folosesc doar 4) în stațiile de pompare și apoi direct la utilizatori sau de la cele două centrale Nesjavellir și Hellisheidi, aflate la aproximativ 30 km distanță de Reykjavik, la rezervoarele de înmagazinare de apă caldă (5 rezervoare – centrul Perlan). Din rezervoarele de apă caldă, apa ajunge către utilizatori prin stațiile de pompare iar de la utilizatori, apa revine pe circuitul retur la o temperatura de aproximativ 40 °C în stația de pompare unde este reluat procesul de amestec cu apă fierbinte 120 °C pentru a fi răcită la 80°C și ulterior reluat procesul de distribuție către consumatori.

2. Vizitarea Departamentului Programelor Vocaționale din cadrul Universității de Agricultură din Islanda (Agricultural University of Iceland- AUI) - Reykir
Universitatea de Agricultură din Islanda s-a înființat la 1 ianuarie 2005 ca un centru educațional și de cercetare în domeniul agriculturii și științelor mediului. Principalul obiectiv al universității este conservarea și utilizarea durabilă a resurselor pământului și a animalelor, inclusiv agricultura tradițională, horticultura și silvicultura, dezvoltare rurală și dezvoltare durabilă. În cadrul Universității de Agricultură din Islanda pot fi urmate cursurile a două facultăți, Facultatea Terenurilor și Resurselor Animale, Facultatea Științelor Mediului și a unui Departament de Programe Vocaționale și Învățare pe tot parcursul vieții. Acest departament oferă formare profesională în agricultură și horticultură la nivelul învățământului secundar superior, precum și formare continuă (programe fixe și cursuri ad-hoc) destinate publicului larg și profesioniștilor din domeniul Universității de Agricultură.
Programele profesionale sunt organizate în campusul Hvanneyri (agricultură) și campusul din Reykir (horticultură). În plus, diferite programe cu program part-time și cursuri individuale se desfășoară la cerere la nivel regional, cu excepția programelor obișnuite. Aceste programe part-time și cursuri de formare continuă sunt frecventate de aproape 3000 de persoane anual.
Ca și infrastructură, dispun de 3 săli mari de clasă, cu acces direct la seră / grădină, sere în care sunt testate soiuri noi de plante și o seră de producție de banane și arbori de cafea, soiuri adaptate.

3. Vizită la serele de roșii Fridheimar din Reykholt
Fridheimar este o afacere de familie condusă de Knutur Rafn Armann și soția sa, Helena Hermundardottir. El este absolvent în agronomie în cadrul Colegiului Universitar Holar din nordul Islandei, iar ea este horticultor, absolvent al Colegiul de Horticultură Reykir. Afacerea a pornit în anul 1995, când Knutur și Helena au cumpărat Fridheimar, în scopul de a combina diferitele lor domenii de expertiză - cai și horticultură.
Horticultura bazată pe utilizarea resursei geotermale a început la Fridheimar în 1946, iar în anul 1995, când noul proprietar a preluat afacerea, ferma avea deja două sere.
Odată cu preluarea afacerii Fridheimar, Knutur și Helena s-au specializat în cultivarea roșiilor. Ei au devenit astfel primii agricultori care cultivă specii de roșii în Islanda pe tot parcursul anului.
La Fridheimar, principiul a fost cultivarea tomatelor cu o calitate optimă a gustului, menținând în același timp standardele ecologice. Roșiile sunt acum cultivate pe tot parcursul anului, folosind tehnologia de ultimă oră într-un mod ecologic. Procesul de producție al roșiilor de la Fridheimar începe în sera pepinieră unde sunt plantate semințele, iar plantele cresc în ghivece pentru primele șase săptămâni, cu udare automată. Când plantele sunt transplantate în seră, procesul de creștere a roșiilor durează 7- 8 săptămâni. La Fridheimar, roșiile sunt cultivate în gazon și plantele sunt reînnoite de două ori pe an. Pe măsura cultivării roșiilor, de la plantare la recoltare, se utilizează un sistem de interplantare: plantele tinere sunt plantate între plantele mai vechi și cresc alăturat timp de șapte până la opt săptămâni.
Ferma dispune de un foraj propriu de apă geotermală cu o temperatură de aproximativ 95 °C, care asigură căldură în sere. Forajul utilizat se află la 200 m de sere, iar energia electrică pentru iluminatul serelor în lunile de iarnă este produsă din surse de energie regenerabilă, hidro sau geotermală.

Facilitățile horticole au o suprafață totală de aproximativ 5.000 m² sere, din care aproximativ 4.200 m² sunt folosite pentru cultivare. Pepiniera are o suprafață de 300 m², Centrul pentru vizitatori de 300 m² și aproximativ 200 m² sunt pentru ambalare etc. Toate serele au iluminat adaptat pentru cultivarea pe tot parcursul anului. Numărul de angajați al Fridheimar este de 45 persoane iar compania furnizează alături de ceilalți producători specializați din Islanda, legume și fructe care asigură aproximativ 40% din necesarul de consum legume și fructe al populației din Islanda. (www.fridheimar.is, 2017)

4. Vizitarea Gullfoss și Geysir
Geysir este un izvor fierbinte (gheizer) de origine vulcanică, ce emite în atmosferă, la intervale regulate de timp, jeturi de apă fierbinte și/sau vapori, datorită încălzirii rapide a apelor din golurile subterane. Magma încălzește apa subterană cu care vine în contact, iar datorită presiunii ridicate de greutatea coloanei de apă, punctul de fierbere se obține la temperaturi sub 100°C, iar apa se transformă în vapori (fierbe) și erupe formând o coloană înaltă de apă fierbinte.

5. Vizitatea Parcului Național Thingvellir
Parcul Național Thingvellir face parte din Patrimoniul UNESCO, fiind locul în care a fost stabilit primul parlament (Althing) din Islanda și unde s-a desfășurat, între 930 - 1798, adunarea generală a parlamentului islandez. Parlamentul islandez a fost condus inițial de cinci familii islandeze care proveneanu din toate regiunile Islandei, iar adunarea generală de la Thingvellir (în traducere liberă “Câmpiile Parlamentului”) avea loc odată pe an și se desfășura pe o perioadă de aproximativ două săptămâni, timp în care se adoptau legi.
În vara anului 2000 au avut loc două cutremure majore în sudul Islandei, ca urmare a deplasării plăcilor tectonice Eurasiatică și Nord americană - ale căror extremități străbat toată suprafața Islandei. Activitatea de depărtate a acestora se derulează constant cu aproximativ doi centimetri anual și se poate observa atât în regiunea Reykjanes cât și în Parcul Național Thingvellir. (www.thingvellir.is, 2017)

6. Sesiune de prezentări la sediul Orkugardur
1. Arni Ragnarsson - Inginer în cadrul ISOR, “Utilizarea resurselor geotermale în Islanda”
2. Baldur Petturson – Manager proiecte internaționale/ relații publice în cadrul Orkustofnun (Autoritatea Națională de Energie a Islandei), “Cadrul de reglementare și monitorizare a utilizării resurselor geotermale în Islanda”
3. Bjarni Richter- Marketing manager și geolog în cadrul ISOR, “Explorare și dezvoltare a resurselor geotermale în Islanda și străinătate”
4. Helga Tulinius - Inginer de zăcământ în cadrul ISOR, “Managementul resurselor geotermale de joasă temperatură în timpul utilizării acestora pe termen lung”
5. Ludvik S. Georgsson- Director UNU- GTP, “Programul de Instruire în Geotermalism al Universității Națiunilor Unite”
6. Ionuț Tănase – Consilier în cadrul Consiliului Județean Ilfov, “Energia geotermală în județul Ilfov- România”
Ulterior sesiunii de prezentări au fost vizitate sediile ISOR, Orkustofnun și UNU-GTP, situate în clădirea Orkugardur.

7. Vizitatea centralei Hellisheidiregiunea Reykjanes Peninsula
Centrala Hellisheidi se află în zona de sud a Islandei, este operată de divizia ON Power și este parte a companiei de utilități Reykjavik Energy. Hellisheidi este a doua centrală geotermală operată de ON Power, alături de centrala Nesjavellir. Pentru utilizarea apei geotermale în vederea producerii de electricitate și furnizării agentului termic pentru încălzire, în regiune există 61 foraje geotermale (producție-injecție) la o adâncime care poate ajunge la 2200 m. Centrala Hellisheidi este o centrală de cogenerare și are o capacitate instalată de 303 MWe și 133MWth. Dezvoltarea centralei Hellisheidi a început în anul 2006 și s-a încheiat în anul 2011. În această perioadă dezvoltarea centralei a fost realizată în etape, prin instalarea turbinelor pentru producția de energie electrică (6 x 45 MW, 1 x 33 MW) și dezvoltarea capacității pentru furnizarea de apă caldă (133 MWth). Începând cu anul 2011, centrala Hellisheidi furnizează o parte din necesarul de apă caldă pentru încălzire a zonei Metropolitane Reykjavik. (www.mannvit.com, 2017)

 


8. Vizitarea sit-ului Krysuvik-Seltun
Seltun se află în S-V regiunii Reykjanes, regiune cu resurse geotermale de inaltă temperatură (peste 150 °C). La Seltun se pot observa manifestări ale resurselor geotermale prin prezența aburilor și a sulfurilor în noroiurile din apropierea sit-ului. La mijlocul secolului XX au existat planuri de a dezvolta arealul geotermal, inclusiv pentru producția de energie electrică, iar Seltun a devenit unul din arealele principale pentru execuția forajelor. In anul 1999 un foraj vechi a explodat, formând un crater cu un diametru de aproximativ 30 m, în prezent fiind acoperit de noroi de culoarea galbenă. Resturile exploziei acoperă perimetrul din jurul forajului ca un covor de noroi gălbui până la aproximativ 100 m la nord-est de crater. Apa bazinului geotermal (acviferul) este apă de suprafață încălzită de aburul din rezervorul geotermal fierbinte aflat dedesubt, iar prin gazele (hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon) prezente în rezervorul geotermic, roca este modificată în lut. (www.isor.is, 2017)

9. Vizitarea forajului IDDP 2 (Iceland Deep Drilling Project 2)
Scopul principal al proiectului IDDP este de a analiza din punct vedere economic extracția energiei și substanțelor chimice din sistemele hidrotermale în condiții supercritice. Pentru a studia lichidul hidric supercritic trebuie aplicată o tehnologie avansată de forare și proiectat un nou sistem de manipulare și evaluare a fluidelor. Îmbunătățirea acestei idei de bază prin IDDP este de a fora destul de adânc în rădăcinile unui sistem hidrotermic convențional la temperatură ridicată, pentru a produce apă în condiții supercritice și a aduce la suprafață abur supraîncălzit între 400 - 600 °C la presiuni subcritice (< 220 bari). În cazul sistemelor cu permeabilitate scăzută, prin injectarea de lichide reci în rocile fierbinți, fracturile pot fi induse pentru a finaliza ciclul de extracție termică.
Iceland Deep Drillig Project 2 (IDDP 2) este un proiect de cercetare ce a prevăzut execuția unui foraj la o adâncime de 4.659 m, finalizat la 25 ianuarie 2017, în regiunea Reykjanes. Executia forajului IDPP 2 s-a realizat prin continuarea forajului în sonda deja existentă RN 15. Ideea IDDP a fost elaborată în anul 2000 de un consorțiu format din trei societăți energetice islandeze: (Hitaveita Sudurnesja (HS) (începând cu 2008: HS Orka hf), Landsvirkjun (LV) și Orkuveita Reykjavíkur (OR)) și Orkustofnun - Autoritatea Națională pentru Energie din Islanda. Alcoa Inc, companie internațională de aluminiu, s-a alăturat consorțiului IDDP ca partener de finanțare în 2007, iar StatoilHydro ASA (în prezent Statoil), o companie petrolieră norvegiană, s-a alăturat consorțiului în 2008. Consorțiul a început prin pregătirea unui foraj de adâncime de 4 - 5 km într-unul dintre sistemele sale hidrotermice de temperatură ridicată, pentru a ajunge la 400-1.200 °C, lichid hidric supercritic fierbinte. În anul 2003 a fost finalizat un raport de fezabilitate pentru IDDP și s-a luat decizia de a continua forajul in cadrul unei sonde deja existente, pentru a realiza IDDP la Reykjanes. Prima sondă propusă pentru IDDP, RN-17, a fost forată de către compania HS la Reykjanes în perioada 2004 - 2005 până la o adâncime de 3082 m. În 2005, finanțarea primului foraj IDDP (5000 m adâncime) la Reykjanes a fost asigurată de consorțiul energetic, împreună cu ICDP (Programul Internațional de Foraj Științific Continental) și cu Fundația Națională de Științe a Statelor Unite (NSF). Forajul RN 17 (3000 m) a fost blocat în timpul unui test de producție în anul 2005, iar ulterior în 2006 a fost abandonat. În același an, 2006, s-a luat decizia continuării proiectului IDDP la Krafla, în partea de nord a Islandei. Prima sondă IDDP-1 a fost concepută pentru a fi finalizată la o adâncime de 4,5 km adâncime, la sfârșitul verii 2009, însă această operațiune de foraj a fost terminată brusc la sfârșitul lunii iunie, la o adâncime de 2,1 km, când instalația de foraj a pătruns în rocă topită. Ulterior s-a luat decizia de a continua proiectul IDDP în regiunea Reykjanes.
Conform concluziilor specialiștilor, în prezent IDDP nu este o soluție alternativă pentru a satisface cererea de energie în viitorul apropiat sau intermediar. (www.iddp.is, 2017)

Concluzii:
Prin activităţile desfăşurate în cadrul deplasării în Islanda, s-au realizat două obiective ale proiectului şi anume:
 creșterea gradului de conștientizare a factorilor decizionali din cele două județe, Ilfov și Bihor, cu privire la utilizarea sustenabilă a resurselor geotermale prin schimbul de experienţă necesar dezvoltării unor proiecte viitoare;
 consolidarea relaţiilor bilaterale între entităţile din Islanda (în calitate de Stat Donator) şi beneficiarii din România (în calitate de Stat Beneficiar).

EasyCookieInfo

Zona Metropolitana Oradea

Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea municipiului Oradea cu unitățile teritorial-administrative localizate în aria de proximitate, respectiv comunele Biharia, Borș, Cetariu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei. Astfel, cele 9 localități fondatoare care se situează la granița de vest a României au înființat, prin hotărârea adunării generale a asociaților din data de 9 mai 2005, prima asociație de dezvoltare intercomunitară cu personalitate juridică din România, în format de arie metropolitană.Aflați mai multe despre ZMO.

Domenii de colaborare

  • Amenajarea teritoriului zonal pe baza Planului Urbanistic General al Zonei Metropolitane Oradea;
  • Politici sectoriale privind dezvoltarea economică, infrastructurile, utilitățile și serviciile publice;
  • Finanțarea și/sau co-finanțarea programelor și proiectelor prioritare de interes comun;
  • Fiscalitatea proprietăților și managementul patrimoniului imobiliar;
  • Mediul înconjurător;
  • Organizarea instituțională și dezvoltarea resurselor umane;
  • Alte aspecte care definesc particularitățile locale ale zonei.

Contact

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea

  zmo (@) oradea.ro
  +40259/408821
  +40259408821
  Piata Unirii 1-3, cam. 134, Cod 410100
Oradea, jud. Bihor, România

Ne găsiți și pe